M'am gandit ca dupa ce am discutat in prima parte despre uleiuri in general sa continuam cu o analiza mai detaliata si testarea concreta a catorva tipuri de ulei (din pacate multe indisponibile pe piata autohtona). Celor ce timpul nu le permite lecturarea in totalitate, sau pur si simplu nu au rabdarea necesara, le recomand sa sara direct la concluziile finale sau cele partiale din text (in bold).
Din multitudinea de informatii gasite pe net, urmatorul articol mi'a atras atentia in mod special, pe care o sa incerc sa'l traduc si conspectez.
(varianta originala a aparut in revista "SPORT RIDER" octombrie 2003 si poate fi gasit in forma originala la : http://www.sportride.../146_0310_oil/)
La analiza s'au ales 22 de tipuri de ulei pentru a se observa ce diferente exista intre ele, inclusiv o comparatie intre uleiuri dedicate pentru motociclete si produsele pentru automobile. Deasemenea s'a efectuat un test "dyno" pentru a se verifica daca cresterea de putere reclamata de unii producatori de uleiuri este reala sau nu.
Analiza Spectrografica
Este prezentata in primul rand analiza spectrografica a fiecarui ulei testat, efectuata la "Analyst Inc." Norcross, Georgia, USA la un laborator certificat ISO9002. Aceasta firma lucreaza in domeniul lubrifiantilor inca din 1960 si este considerata una dintre laboaratoarele de top in USA. Ei sunt capabili de a identifica cantintati extrem de mici de metale sau aditivi, in unele cazuri chiar si de valori de 1 ppm (procente la milion). Daca le trimiteti o mostra din uleiul Dvs., ei pot genera un raport de continut de metal care va poate ajuta sa descoperiti eventuale probleme interne ale motorului Dvs., inainte ca aceastea sa apara. Cele mai mari flote (auto) diesel folosesc aceasta analiza pentru a'si determina planul de intretinere.
Acest tip d
e analiza mai scoate in evidenta si vascozitatea absoluta a uleiului, si numarul de "baza" (TBN). Acest numar TBN este determinat prin masurarea miligramelor de "neutralizator de acizi" (hidroxid de potasiu) necesar anihilarii acizilor prezenti intr'un gram de mostra de ulei. Un TBN de 3 sau mai putin denota incapacitatea unui ulei de a absoribi acizii. Uleiurile cu un TBN initial mare sunt asadar mai longevive, potrivite pentru schimbari mai rare, presupunand ca uleiul de baza este de o calitate suficienta pentru a'si pastra vascozitatea in timp.
Din multitudinea de informatii gasite pe net, urmatorul articol mi'a atras atentia in mod special, pe care o sa incerc sa'l traduc si conspectez.
(varianta originala a aparut in revista "SPORT RIDER" octombrie 2003 si poate fi gasit in forma originala la : http://www.sportride.../146_0310_oil/)
La analiza s'au ales 22 de tipuri de ulei pentru a se observa ce diferente exista intre ele, inclusiv o comparatie intre uleiuri dedicate pentru motociclete si produsele pentru automobile. Deasemenea s'a efectuat un test "dyno" pentru a se verifica daca cresterea de putere reclamata de unii producatori de uleiuri este reala sau nu.
Analiza Spectrografica
Este prezentata in primul rand analiza spectrografica a fiecarui ulei testat, efectuata la "Analyst Inc." Norcross, Georgia, USA la un laborator certificat ISO9002. Aceasta firma lucreaza in domeniul lubrifiantilor inca din 1960 si este considerata una dintre laboaratoarele de top in USA. Ei sunt capabili de a identifica cantintati extrem de mici de metale sau aditivi, in unele cazuri chiar si de valori de 1 ppm (procente la milion). Daca le trimiteti o mostra din uleiul Dvs., ei pot genera un raport de continut de metal care va poate ajuta sa descoperiti eventuale probleme interne ale motorului Dvs., inainte ca aceastea sa apara. Cele mai mari flote (auto) diesel folosesc aceasta analiza pentru a'si determina planul de intretinere.
Acest tip d
e analiza mai scoate in evidenta si vascozitatea absoluta a uleiului, si numarul de "baza" (TBN). Acest numar TBN este determinat prin masurarea miligramelor de "neutralizator de acizi" (hidroxid de potasiu) necesar anihilarii acizilor prezenti intr'un gram de mostra de ulei. Un TBN de 3 sau mai putin denota incapacitatea unui ulei de a absoribi acizii. Uleiurile cu un TBN initial mare sunt asadar mai longevive, potrivite pentru schimbari mai rare, presupunand ca uleiul de baza este de o calitate suficienta pentru a'si pastra vascozitatea in timp.
O regula general acceptata zice ca uleiurile de motociclete au un continut de aditivi specifici care le fac mult mai potrivite scopului urmarit. Insa pe baza mediei a 3 uleiuri auto testate, s'a observat ca in realitate uleiurile moto contin mai mult din toate cu exceptia calciului si borului. De remarcat ca continutul mediu de molibden, care este cel mai des intalnit ca "friction modifier", este in medie mai ridicat in uleiurile moto decat cele auto, cele 3 uleiuri moto testate avand un continut ridicat de molibden. In concluzie desi etichetate drept "ideale pt moto" exista si unele uleiuri moto cu continut de molibden mai ridicat decat uleiurile auto.
Neutralizatorii de acizi
Neutralizatorii de acizi
Cei trei aditivi cei mai folositi pentru anihilarea acizilor sunt bor, calciu si magneziu. Sub acest aspect, in unele cazuri putem observa diferente intre uleiurile moto si cele auto. Toate companiile par a fi de acord ca o anume doza de calciu este necesara. Continutul cel mai ridicat este gasit la Amsoil cu 4843ppm, care explica ridicatul sau TNB de 14.42. Insa Amsoil nu foloseste cantitati semnificative de bor si magneziu, multe dintre celelalte companii folosindu'le pe amandoua in lupta cu acizii. Maxum Ultra contine numai 986ppm de calciu, dar compenseaza aceasta cu cele mai ridicate doze de magneziu din test, 1275ppm. Mobil MX4T foloseste 699ppm de magneziu si 221 de bor. O alta diferenta intre auto si moto oferita de Mobil este in folosirea magneziului. Mobil 1 auto contine doar 33ppm de mangneziu.
O alta regula comun acceptata reclama faptul ca datorita pretului ridicat al uleiurilor sintetice specifice de motociclete, producatorii de uleiuri nu numai ca isi permit sa foloseasca uleiuri de “baza” superioare calitativ si mai rezistente la temperaturi ridicate ci si mai multi aditivi. Datele noastre arata ca in general, uleiurile sintetice au continut de aditivi la fel de ridicat sau chiar superior. De notat oricum ca la testare au fost prezente numai 2 uleiuri dedicate moto, rezultatul putand fi diferit daca numarul lor ar fi fost mai mare.
Privind rezultatele medii “generale”, observam ca uleiurile moto au o medie de 1986 ppm de calciu fata de 2702 la cele auto. In timp ce moto contin o medie de 296ppm magneziu, cele auto se “multumesc” doar cu 54ppm. In timp ce multe dintre uleiurile moto nu contin aproape deloc bor, media lor este de 96ppm in comparative cu cele auto ce contin 116ppm. Oricum, privind singurul ulei moto ce contine bor ca parte componenta a pachetului sau de aditivi, media este de 253ppm. Uleiurile moto se diferentiaza clar fata de cele auto din acest punct de vedere.
Este deja evident care dintre aceste produse vor face cea mai buna treaba daca ne uitam la TBN. In topul listei se afla Amsoil, produsele MOTUL si Castrol Syntec auto. Un continut redus de TBN nu inseamna neaparat ca un ulei nu este bun, inseamna doar ca intervalul potential de schimb nu e formidabil. Daca obisnuiti sa schimbati uleiul la fiecare 2-3000km, atunci nu va trebui sa va preocupe aceasta valoare.
Este interesant de notat “moda” schimbarii uleiului la intervale prelungite in lumea auto. De exemplu, BMW’ul acum vine cu un ulei sintetic “al lor”, caruia computerul de bord ii sugereaza schimbarea la fiecare cca 24000km. Oricum, de mentionat ca BMW’urile au o baie de ulei mai mare ca volum fata de alte masini cu capacitate similare, cu filtre de ulei deasemenea supradimensionate. Mecedez Benz urmeaza aceeasi politica, cu recomandarea de schimb de ulei cumprinsa intre 15-25000km. A fost testat uleiul dintr’un motor de BMW la 10000km si s’a constatat ca vascozitatea uleiului cat si ceilalti parametri erau normali, cu alte cuvinte uleiul inca “mai mergea”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu